BLOG

DETALII LOCAL

Parcul Natural Lunca Muresului

Tip:     AGREMENT  /   SPORT

Parcul Natural Lunca Muresului
Recomanda pe Facebook Recomanda pe Twitter Parcul Natural Lunca Muresului

Adresa: DE-A LUNGUL RAULUI MURES
Nr.Telefon: -
Orar: -
Facilitati: -
Adresa email: -
Website: www.luncamuresului.ro/

Descriere:

Parcul Natural Lunca Mureșului este o arie protejată constituită în România, în aval de municipiul Arad, până la granița cu Ungaria, de-a lungul râului Mureș, clasificată ca parc natural la nivel național și ca peisaj terestru protejat în taxonomia internațională a IUCN. Ea cuprinde incinta îndiguită a râului Mureș, respectiv zona inundabilă dintre digurile situate de o parte și de alta a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Este o zonă cu inundații periodice, în care plantele și animalele din împrejurimi sunt adaptate la acest regim.

Localizare

Parcul Natural Lunca Mureșului declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 38 din 12 ianuarie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[1], este situat în vestul României, limitrof zonei fiind chiar orașul Arad (centrul său se găsește la doar 4 km de limita estică a zonei). Are o suprafață de 17.455 ha și include zona îndiguită a Mureșului; este o zonă inundabilă (o inundație la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului și între terasele înalte ale aceluiași râu. Lunca Mureșului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare și stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii și plopi, precum și zăvoaie și șleauri de câmpie, important loc de cuibărire și pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecție pe plan internațional. În interiorul Parcului Natural Lunca Mureșului râul străbate o lungime de 88 km având o lățime medie de 120 m, ultima porțiune de la Nădlac la Cenad reprezentând și graniță între România șiUngaria.

Biodiversitate

Vegetația acestei zone se dezvoltă într-o climă continental moderată, cu veri călduroase și ierni moderate. Temperatura medie anuală este de 10.5 grade Celsius, iar precipitațiile medii anuale sunt de 550mm. Multe plante din zonă au nevoie de perioada de inundații ca să germineze și să consume substanțele nutritive proaspăt dizolvate în apă. În afara speciilor ierbacee cultivate în terenurile arabile din zona dig-mal sau terasă înaltă-mal, în flora spontană se întâlnesc frecvent specii ca: Calamagrostis epigeios, Agropyron repens, Artemisia vulgaris, Filago arvensis, Falcaria vulgaris, Malva pusilla, Lepidium draba, Festuca valleriaca. Plantele sunt reprezentate prin peste 1000 de specii și subspecii lemnoase și ierboase. Pajiștile de câmpie sunt constituite din asociații de Festuca, Poa, Lolium, Agrostis, Trifolium, Euphorbia, Plantago. Există suprafețe mai mult sau mai puțin întinse unde se întâlnesc specii de plante ierbacee rare sau pe cale de dispariție. Astfel au fost semnalate exemplare răzlețe de Ornithogalum boucheanum, Ornithogalum pyramidale (bălușca), Xeranthemum annuum (plevaiță), Echium italicum (cca. 100 exemplare în partea sud - vestică a comunei Pecica, în locul numit “Șanțul Mare”). Un număr destul de mare de plante fac parte din „Lista roșie a plantelor superioare din România” ca specii vulnerabile sau rare: Achillea thracica, Stratiotes alloides (forfecuța bălții), Agrostemma githago (neghină), Cirsium brachycephalum, Lindernia procumbens, Najas minor (inariță), Peucedanum officinale (chiminul porcului), Platanthera bifolia (stupiniță), Rumex aquaticus (ștevie de baltă), Vicia narbonensis L. ssp. serratifolia . De asemenea trei specii Marsilea quadrifolia (trifoiaș de baltă), Salvinia natans (peștișoară), Trapa natans (cornaci) sunt specii strict protejate conform Convenției de la Berna. Arboretele de stejar pedunculat (Quercus robur) și frasin (Fraxinus excelsior) sunt preponderente în această zonă, alături de zăvoaiele de plop negru (Populus nigra) și alb (P. alba) și de salcie albă (Salix alba). Ele se găsesc, în principal, în cadrul unui trup mic de pădure în zona Cenad și a unei păduri de cca. 6000 ha ce se întinde de-a lungul Mureșului în aval de Arad până către comuna Semlac. Cele mai importante habitate de interes comunitar din Lunca Mureșului sunt cele forestiere și cele de zone umede. Dintre primele, habitatul 91F0- “Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris)” este cel mai bine reprezentat în ceea ce privește suprafața ocupată. Speciile caracteristice zonei și care alcătuiesc acest habitat sunt stejarul pedunculat (Quercus robur), frasinul (Fraxinus angustifolia) și mai rar velnișul (Ulmus laevis) și ulmul de câmp (Ulmus minor). Din păcate, specia cea mai importantă – stejarul pedunculat nu fructifică abundent și des pentru a asigura regenerarea naturală. Dintre habitatele de zone umede, 3270- “Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention” este cel mai important.[3]


Evenimente viitoare din Parcul Natural Lunca Muresului:
Nu am gasit evenimente.
Evenimente trecute din Parcul Natural Lunca Muresului:
Abonare la Newsletter

Publicitate
Stiri - GhidulAradean.ro

Pasajele Aradului, un vis urât al PSD!

Data: Vineri, 23 Iunie, 2017


Eusebiu Pistru rămâne în PNL

Data: Joi, 22 Iunie, 2017